© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Traduceri și manuscrise ale Leastviței[2013-04-09]Scara Dumnezeiescului Urcuș a Sfântului Ioan Sinaitul este una dintre cele mai importante lecturi filocalice din timpul Postului Mare. Leastvița , așa cum a fost denumită după termenul slavon, a fost tradusă în mai multe limbi și de foarte devreme în limba română. Prima traducere datează de la începutul secolului al XVII-lea și a fost făcută de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei. A fost un moment de răscruce pentru Ortodoxia Românească.Arhim. Policarp Chițulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a menționat că această traducere a fost realizată în perioada în care Sf. Varlaam al Moldovei a fost egumen la mănăstirea Secu, 1603-1613, iar un studiu recent arată că sfântul mitropolit s-a inspirat după o variantă slavonească. Pătrunderea Leastviței pe teritoriul țării noastre s-a făcut prin scrierile slavone și grecești. La Biblioteca Sfântului Sinod există primul manuscris slavon al Scării Sfântului Ioan Sinaitul. Acesta a fost achiziționat în anii 60 de la Anticariatul de Stat. Biblioteca Sfântului Sinod găzduiește mai multe manuscrise ale operei Sfântului Ioan Sinaitul, Scara. Ediția imprimată de monahii nemțeni în 1914 a avut o bună circulație, exemplare din această lucrare se găsesc în mai toate bibliotecile țării, mai ales în cele mănăstirești. Formulele <i>Blagoslovește părinte</i> arată de asemenea că Scara era citită în cadrul cultului, a mai arătat Arhim. Policarp Chițulescu. Există și traduceri contemporane ale Scării. O traducere de referință a scării Sf. Ioan în limba română îi aparține pr. Dumitru Stăniloae, lucrare inclusă în Filocalia nr. 9, există o traducere a scării făcută de Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, există și un manuscris contemporan copiat de protosinghelul Gherasim Negulescu de la Cheia care se păstrează la reședința Palatului Patriarhal, a mai spus Arhim. Policarp Chițulescu pentru TRINITAS TV. Numele Sfântului Ioan Scărarul, Cuviosul pe care-l cinstim în săptămâna a patra a Postului și duminică, se confundă cu cel al operei sale. Lucrarea sa este călăuză a monahilor nevoitori dar și a oricărui creștin care caută mântuirea. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 845, Ultimul acces: 2026-09-01 03:31:16
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
