Papa Francisc: Migranţii reprezintă o provocare, dar nu trebuie uitată demnitatea lor[2016-01-12]Luni, 11 ianuarie 2016, Papa Francisc a susţinut primul lui discurs major din acest an, înaintea corpurilor diplomatice acreditate la Sfântul Scaun, concentrându-se pe tema fierbinte a migraţiei şi pe nevoia de a găsi soluţii demne la această problemă. În timp ce numărul tot mai mare de migranţi reprezintă cu siguranţă o provocare, Papa Francisc a spus că demnitatea umană de bază a celor care caută o viaţă mai bună nu trebuie să fie eclipsată de problemele care vin cu ei.În cursul ultimului an Europa a asistat la "un flux impresionant de refugiaţi - dintre care mulţi şi-au găsit moartea în tentativa de a ajunge în Europa -, care nu are precedente în istoria sa recentă, nici măcar la sfârşitul celui de-al doilea război mondial", le-a spus Papa diplomaţilor. "Mulţi migranţi care provin din Asia şi din Africa văd în Europa un punct de referinţă pentru principii precum egalitatea în faţa dreptului şi valori înscrise în natura însăşi a fiecărui om, cum sunt inviolabilitatea demnităţii şi egalităţii fiecărei persoane, iubirea faţă de aproapele fără deosebire de origine şi de apartenenţă, libertatea de conştiinţă şi solidaritatea faţă de semenii proprii." Papa a recunoscut că numărul masiv de sosiri pe ţărmurile europene "par să facă să şovăie sistemul de primire, construit cu trudă pe cenuşa celui de-al doilea conflict mondial şi care constituie încă un far de umanitate la care să se facă referinţă. În faţa impunătoarelor fluxuri şi a inevitabilelor probleme legate de ele, au apărut multe întrebări cu privire la posibilităţile reale de primire şi de adaptare a persoanelor, cu privire la modificarea unităţii culturale şi sociale a ţărilor de primire, precum şi cu privire la redesenarea unor echilibre geopolitice regionale." Temerile privind siguranţa şi securitatea sunt "exacerbate" de ameninţarea crescândă a terorismului, a observat Papa Francisc, explicând că valul de migranţi "pare să ameninţe bazele acelui 'spirit umanist' pe care Europa dintotdeauna îl iubeşte şi-l apără". Totuşi, în mijlocul atât de multor provocări şi îngrijorări, Papa Francisc a spus că principiile de bază ale demnităţii şi respectului nu trebuie să fie uitate. "Nu se poate permite să se piardă valorile şi principiile de umanitate, de respect faţă de demnitatea fiecărei persoane, de subsidiaritate şi de solidaritate reciprocă, oricât pot să constituie ele, în unele momente ale istoriei, o povară greu de purtat". Pontiful a reafirmat apoi convingerea sa că Europa "ajutată de marele său patrimoniu cultural şi religios, are instrumentele pentru a apăra centralitatea persoanei umane şi pentru a găsi echilibrul just între dubla datorie morală de a tutela drepturile propriilor cetăţeni şi aceea de a garanta asistenţa şi primirea migranţilor". A deplâns apoi "aroganţa celor puternic care îi instrumentalizează pe cei slabi, reducându-i la obiecte pentru scopuri egoiste sau pentru calcule strategice şi politice". "Acolo unde este imposibilă o migraţiune regulamentară, migranţii sunt adesea constrânşi să se adreseze celor care practică traficul sau contrabanda de fiinţe umane, în speciale cele mai slabe şi neapărate." Papa Francisc a amintit şi faptul că "sunt numeroşi creştini care tot mai masiv au părăsit în cursul ultimilor ani propriile ţinuturi, unde au locuit încă de la originile creştinismului". A susţinut apoi faptul că multe dintre cauzele care stau la rădăcina crizei migraţiei de astăzi "puteau fi tratate deja de mult timp. Astfel s-ar fi putut preveni atâtea nenorociri sau, cel puţin, să fie mai blânde consecinţele". "Şi astăzi, şi înainte de a fi prea târziu, mult s-ar putea face pentru a opri tragediile şi a construi pacea. Aceasta ar însemna însă a pune din nou în discuţie obiceiuri şi practici consolidate, pornind de la problematicile legate de comerţul cu armament, de problema aprovizionării cu materii prime şi cu energie, de investiţii, de politicile financiare şi de sprijinire a dezvoltării, până la plaga gravă a corupţiei." Este nevoie de asemenea de "proiecte pe termen mediu şi lung care să meargă dincolo de răspunsul de urgenţă. Ele pe de o parte ar trebui să ajute efectiv integrarea migranţilor în ţările de primire şi, în acelaşi timp, să favorizeze dezvoltarea ţărilor de provenienţă cu politici solidare, care să nu supună însă ajutoarele la strategii şi practici ideologic străine sau contrare culturilor popoarelor cărora sunt destinate". Pontiful a mai subliniat rolul apartenenţei religioase în problema migraţiei. "Extremismul şi fundamentalismul găsesc un teren fertil nu numai într-o instrumentalizare a religiei pentru scopuri de putere, ci şi în golul de idealuri şi în pierderea de identitate - şi religioasă - care în mod dramatic caracterizează Occidentul". "Din acest gol se naşte teama care determină să fie văzut celălalt ca un pericol şi un duşman, la închiderea în sine, refugiindu-se pe poziţii preconcepute... Primirea poate să fie aşadar o ocazie propice pentru o nouă înţelegere şi deschidere de orizont, atât pentru cel care este primit, care are datoria de a respecta valorile, tradiţiile şi legile comunităţii care îl găzduieşte, cât şi pentru aceasta din urmă, chemată să valorizeze ceea ce fiecare imigrat poate oferi în folosul întregii comunităţi. În acest domeniu, Sfântul Scaun reînnoieşte propriul angajament în domeniul ecumenic şi interreligios pentru a instaura un dialog sincer şi leal care, valorizând particularităţile şi identitatea proprie a fiecăruia, să favorizeze o convieţuire armonioasă între toate componentele sociale." Imagini: Legături: textul integral al discursului papal Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1622, Ultimul acces: 2026-10-17 09:51:03
|
Timp total: 0.04s...
[]:1