EXCLUSIV ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului: Cazurile disperate de refugiați le ajutăm, dar nici asta nu ar trebui să schimbe conotația spirituală a Europei (Adevarul.ro)[2016-04-13]Mitropolitul Andrei a înmplinit pe 25 martie, de Buna-Vestire, 5 ani de când ocupă rangul de mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.Mitropolitul Andrei Andreicuț, de cinci ani, mitropolit al Clujului, Sălajului și Maramureșului, a acordat ziarului Adevărul un interviu în exclusivitate, în care atinge cele mai sensibile probleme actuale ale poporului. Printre altele, ÎPS Andrei a explicat care este, în opinia lui, asemănarea dintre refugiați și români, dar și subiecte care vizează implicarea preoților în campaniile electorale. Adevărul: Care vă e cea mai mare împlinire în cei cinci ani de când sunteți mitropolit al Clujului și Sălajului? ÎPS Andrei Andreicuț: E greu de spus. O mare bucurie a fost aceea că ne-a ajutat Dumnezeu să ridicăm construcția Facultății de Teologie din Complexul Nicolae Ivan. Amintesc și de Așezământul Sfântul Nectarie (de Îngrirjiri Parliative, n.red.), demarat și terminat de Preasfințitul Vasile și este de mare folos. Sunt și alte centre sociale care s-au deschis, precum centru de tineret de la Sângeorz Băi și cel în construcție în județul Cluj, la Câmpenești. Cum îi veți sfătuit pe preoți, poate și pe credincioși, să se raporteze la campania electorală? Îi vom îndemna pe preoți să nu se implice deloc în susținerea partinică a unora sau a altora. Singurul lucru pe care pot să îl facă este ca acest drept cetățnesc de a vota să și-l exercite, să se orienteze spre oameni buni, indiferent din ce partid sunt. Ați organizat o colectă substanțială după tragedia de la Colectiv, prin Mitropolie. Cât de bine credeți că a gestionat Biserica per ansamblu tragedia de atunci? A existat, la vremea respectivă și acel mesaj, al unor reprezentanți ai Bisericii, că tinerii ar fi trebuit să fie la slujbă, nu în club. Sunt interpretări stângiste. Suferința este suferință, cei care au suferit au fost oameni, iar de data aceasta au fost tineri, față de care trebuie să avem o receptibitatea deosebită. Telefonic, am luat rând pe rând legătura cu cei răniți, i.am contactat și cât am putut noi face, câte 5.000 de lei am dat fiecărui caz, din cele peste 50 care ni s-au comunicat nouă. Ulterior, tinerii au vorbit între ei și am mai primit două cereri, nu am mai avut mulți, dar câte 2.000 de lei le-am dat. Bieții oameni pleacă de la casele lor, pentru că acolo e război In problema emigranților în Europa, ați transmis recent un îndemn la bunătate și deschidere. Totodată, ați fost prezent la conferința Anei Blandiana de la Cluj, care a manifestat o atitudine prudentă față de fenomen. Unde vă situați între aceste abordări? Cred că este nevoie de o linie de echilibru. Pentru că eu, personal, ca poate mulți dintre noi, nici nu pot pătrunde la rădăcina cauzelor acestor mari necazuri care au loc pe plan mondial. Bieții oameni pleacă de la casele lor, pentru că acolo e război, e tragedie, e necaz. Dar ar trebui curmat războiul, curmate cauzele, ca să fie curmate și efectele. Normal ar fi ca oamenii să rămână în mediul lor. (...) Cazurile disperate de refugiați le ajutăm, dar nici asta nu ar trebui să schimbe conotația spirituală a Europei, care are propria spiritualitate, la fel ca Asia Mică, Siria. Dar ceea ce spune Mântuitorul rămâne valabil până la sfârșitul veacurilor: trebuie să fim buni. Dacă, ipotetic, mâine ar ajunge o comunitate de sirieni la Cluj, ce ați face concret? Cât am putea noi, eventual am colecta niște bani, eventual, haine, sau alimente, sau ce ar trebui atunci. Știți ca, dincolo de mesaje, Patriarhia să se fi implicat concret în această problemă, eventual chiar prin intermediul Episcopiilor BOR din Europa? Dar Episcopiile noastre românești din Europa de-abia se ocupă de românii de acolo, că înșiși românii sunt improvizați și nu au unde locui. Adică sunt și ei niște emigranți la fel ca și cei care vin din Asia, poate nu la fel de necăjiți. Episcopiile noastre din străinătate, ele sunt amărâte, dar episcopii lor sunt oameni cuminți. Și Înaltpreasfințitul Iosif de la Paris, și Preasfințitul Timotei din Spania, și Preafințitul Siluan din Italia sunt oameni înțelegători, care fac tot ce pot, dar deocamdată tare mult au de făcut pentru românii noștri. În Paris s-a inaugurat recent o stradă cu numele maicii Maria Skobțova (martiră ortodoxă - n.r.)? Nu contrazice asta ceea ce afirmați recent, că impresia este că Occidentul nu are o spiritualitate atât de profundă? Occidentul și-a avut spiritualitatea lui. Ar trebui să se întoarcă la ea. Sunt și acolo locuri unde creștinii își trăiesc viața lor religioasă. Dar Europa este ceea ce este datorită lui Hristos și Bisericii creștine. E totalmente o lipsă de pătrundere a lucrurilor din partea celor care făcând parte din anumite foruri europene nu realizează ce importanță a avut creștinismul pentru Europa și are. Nu înțeleg de ce atunci când se punea problema unui text pentru Constituția Europeană, acest lucru nu au vrut să îl treacă acolo. Europa are rădăcini creștine, trebuia specificat acolo. Credeți că discursurile lui Dan Puric, cu accente naționaliste considerate exagerate de unele persoane, aduc mai degrabă servicii sau deservicii Bisericii? Apar adeseori ironii pe temă, în special legate de aceste accente naționaliste ale discursului său. Cred că pe cei prezenți la conferințele pe care le ține îi mângâie mesajul dânsului și îi ajută. Pentru că nu spune alte lucruri decât în mare cele două: să avem atașament față de spiritualitatea Bisericii noastre și față de valorile neamului nostru. Așa receptez eu mesajul lui. Că nu poate vorbi ca un preot, dar nici nu au nevoie poate unii oameni de un discurs popesc, ci de cel al unui laic. Nu știu dacă cei care au atitudinile acestea (critice) nu o fac dintr-o mică răutate, sau dintr-o mică reținere față de un eventual progres al vieții spirituale a cetățenilor. Nu îl văd de un naționalism extremist. La fel, niciun om de bună credință nu o poate bănui pe Ana Blandiana de apropiere de mișcările de dreapta (de extremă dreapta - n.r.), sau de extremism și, cu toate acestea, am înțeles că ironii au fost și la adresa ei. Eu zic că și Dan Puric, în stilul lui, spune cam tot ce a spus doamna Ana Blandiana, care este un intelectual de altă factură, în stilul ei. Biserica, la Cluj cel puțin, a promovat și conferințe cu Andrei Pleșu, care are un discurs mai cosmopolit. Eu cred că și discursul lui Andrei Pleșu este pentru o anumită categorie de ascultători. Cred că toți trei sunt pentru anumite categorii de ascultători și toți trei se completează unul pe altul, zic eu. În ce măsură mai există o rivalitate între cele două Biserici, ortodoxă și greco-catolică, pe plan local cel puțin? Eu zic că pe plan local lucrurile sunt așezate, nu negăm faptul că pe ici pe colo, ni se pare nouă, că pretențiile unor comunități locale greco-catolice sunt prea mari, dar în general conflicte deschise nu sunt și mulțumim lui Dumnezeu că nu sunt, pentru că important pentru oameni este ca viața spirituală să meargă înainte și conflictele nu ajută. Cum vă simțiți la Cluj? Mă simt bine, deja cunosc foarte multă lume. Și în Cluj sunt oameni minunați; ca peste tot, nu am putea spune că nu sunt și oameni dificili. Dar oamenii pe care îi știu eu sunt oameni deosebiți. Cum i-ați îndemna pe oameni să întâmpine Paștile, care se apropie? Le-am dori să le întâmpine cu multă liniște, pace și când vor veni, cu multă bucurie lăuntrică. Că totuși toți oamenii au și probleme și ne dorim să îi ajute Dumnezeu să le depășească, iar sărbătoarea Paștilor să fie sărbătoarea bucuriei, să fie în toate casele un dram de bucurie în ziua de Paști. Absolvent de Politehnică și de Teologie ÎPS Andrei Andreicuț (67 de ani) este mitropolit al Clujului, Sălajului și Maramureșului din 25 martie 2011, fiind ales în acest rang după decesul fostului mitropolit, Bartolomeu Anania. Andrei Andreicuț a fost, timp de 21 de ani, arhiepiscop la Alba-Iuliei. Născut în 1949, la Oarța de Sus, actualul mitropolit este absolvent atât de Politehnică, precum și de Teologie, fiind recunoscut pentru activitatea sa în special în domeniul misionar-social. Cel mai controversat aspect al biografiei sale vizează colaborarea cu fosta Securitate, fiind deconspirat de CNSAS în 2007 ca și fost colaborator, însă Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, a criticat decizia, pe motiv că tânărul preot de atunci a fost șantajat și nu a urmărit să facă o carieră în Securitate. Forul a repsins apelul clericului. În 2008, Curtea de Apel Alba a anulat verdictele CNSAS, invocând o excepție legală. Autor: Ovidiu Cornea Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 773, Ultimul acces: 2026-09-01 02:13:43
|
Timp total: 0.03s...
[]:1