Lumina de la Ierusalim | Delegaţia Patriarhiei Române a ajuns în Ţara Sfântă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Lumina de la Ierusalim | Delegaţia Patriarhiei Române a ajuns în Ţara Sfântă

[2017-04-13]

de Gheorghe Anghel

PS Timotei Ţara Sfântă 2017 (4)
Delegaţia Patriarhiei Române, care va aduce în ţara noastră Lumina de la Biserica Mormântului Domnului, a ajuns în Ţara Sfântă. Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, conduce delegaţia Bisericii noastre.
Din delegaţie fac parte:
Pr. Ionuţ Gabriel Corduneanu, Vicar administrativ patriarhal;
Protosinghel Joachim Bejenariu, Consilier eparhial şi Director al Serviciului Colportaj;
Protosinghel Lucian Bujor, Inspector în cadrul Administraţiei Patriarhale;
Arhidiacon Maxim Ţifui, consilier eparhial şi directorul fabricii de lumânări Făclia Sfinţilor Romani.
În prima parte a zilei de astăzi, 13 aprilie 2017, delegaţia a vizitat cetatea biblică a Nazaretului, aflată în Galileea de Jos. Numit şi Cetatea Albă, oraşul Nazaret se află pe muntele cu acelaşi nume (300-600 metri), de unde a primit şi denumirea sa.
Unul din obiectivele vizitate a fost Biserica ortodoxă din oraş.
Lăcaşul de cult are o istorie zbuciumată. Ridicat în anul 614, a fost distrus de perşi, dar reconstruit de mai multe ori în decursul timpului. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, în 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani.
Un lucru deosebit pentru românii este faptul că interiorul acestei biserici a fost pictat de trei iconari din Moldova.
Lăcaşul de cult a fost pictat de fraţii Mihail, Gavriil şi Nicolae Moroşanu în perioada 1977 – 1978. Costurile picturii au fost suportate de Patriarhul Justinian Marina, pictura fiind un dar pentru Patriarhia Ierusalimului. Lucrarea a fost finalizată în timpul Patriarhului Iustin Moisescu, a transmis Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Aşa se explică de ce lăcaşul de cult cuprinde şi reprezentări picturale ale unora dintre cei mai iubiţi sfinţi români: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
În continuare au fost vizitate ruinele casei bătrânului Iosif şi Mănăstirea Schimbarea la Faţă de pe Muntele Taborului. Muntele se află în capătul estic al Văii Jezreel, Galileea de Jos. Aflat la 9 kilometri est de Nazaret şi la doar 17 kilometri vest de Marea Galileei, acest deal mai poartă şi denumirea de Muntele Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos.
Aşezământul monahal datează din secolul IX şi a fost ctitorit de doi monahi din zona Moldovei.
Zidirea lăcaşului de cult a început în secolul XIX în timpul arhimandritului Irinarh Rosseti. După moartea acestuia, arhimandritul Nectarie Banul va continua lucrările la acest aşezământ monahal. Din păcate, nici acesta nu va vedea ctitoria finalizată, lucrările fiind încheiate de greci, a spus Preasfinţia Sa.
Cuviosul arhimandrit Irinarh Rosseti este înmormântat în pridvorul mănăstirii, ctitoria sa.
În proximitatea lăcaşului de cult a fost inaugurat, în anul 2012, un clopot de 17 tone.
Delegaţia Bisericii noastre va vizita, în cursul zilei de astăzi, Marea Tiberiadei şi Aşezământul Românesc de la Ierihon.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 754, Ultimul acces: 2026-10-20 11:10:54

Timp total: 0.03s...

[1]:1