© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Francisco şi Jacinta au fost declaraţi oficial sfinţi[2017-05-13]Papa Francisc la Fatima13.05.2017, Fatima (Catholica) - Sâmbătă, 13 mai 2017, Papa Francisc i-a declarat oficial pe Francisco şi Jacinta Marto sfinţi ai Bisericii Catolice, în aplauzele a sute de mii de pelerini la Fatima, Portugalia – învăţându-ne că şi copiii pot deveni sfinţi. Pontiful a prezidat Liturghia de canonizare a lor în cadrul pelerinajului său de două zile la Fatima, Portugalia, în 12-13 mai 2017, pentru a participa la celebrările legate de împlinirea a 100 de ani de la apariţia Fecioarei la Fatima. Frate şi soră, Francisco, de 11 ani, şi Jacinta, de 10 ani, duceau la păscut oile familiilor lor împreună cu verişoara lor, Lucia dos Santos, pe păşunile din Fatima, când au fost martori ai apariţiilor Mariei. „Nu puteam să nu vin aici pentru a o cinsti pe Fecioara Mamă şi pentru a-i încredinţa pe fiii şi fiicele sale”, a spus Sfântul Părinte în predica de la Liturghia de canonizare a celor doi păstoraşi. „Sub mantia ei nu se pierd; din mâinile ei va veni speranţa şi pacea de care au nevoie şi pe care eu o invoc pentru toţi fraţii mei în Botez şi în umanitate, în particular pentru bolnavi şi pentru cei cu dizabilităţi, pentru deţinuţi şi pentru cei fără loc de muncă, pentru săraci şi pentru cei abandonaţi”. „Dragi pelerini”, a exclamat Papa, „avem o Mamă! Agăţaţi de ea asemenea fiilor, să trăim în speranţa întemeiată pe Isus, pentru că, aşa cum am ascultat în a doua lectură, ‘harul lui Dumnezeu şi darul harului unui singur om, Isus Cristos, a fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi’. Când Isus s-a înălţat la cer, a dus alături de Tată ceresc omenirea – umanitatea noastră – pe care şi-a asumat-o în sânul Fecioarei Mamă, şi pe care nu o va mai abandona vreodată. Asemenea unei ancore, să ne fixăm speranţa în acea umanitate aşezată în Cer la dreapta Tatălui. Această speranţă să fie pârghia vieţii pentru noi toţi! O speranţă care ne sprijină întotdeauna, până la ultima suflare.” Amintind viziunea din Apocalips 12,1: „S-a arătat în cer… o Femeie îmbrăcată în soare”, Pontiful Roman a arătat că „vizionarii de la Fatima, pe drumul spre casă, în acea binecuvântată zi de 13 mai de acum o sută de ani”, vorbeau între ei despre „Doamna atât de frumoasă” pe care o văzuseră. „Iar seara, Jacinta nu a reuşit să se abţină şi i-a dezvăluit mamei secretul: ‘Astăzi am văzut-o pe Maica Domnului’. Ei o văzuseră pe Mama din cer.” Dar Maria nu a venit aici în primul rând pentru ca noi să o vedem: „Prevăzând şi avertizându-ne asupra riscului infernului către care se îndreaptă o viaţă – adesea propusă şi impusă – fără Dumnezeu şi care îl profanează pe Dumnezeu în creaturile Sale, a venit să ne amintească Lumina lui Dumnezeu care rămâne în noi şi care ne învăluie”. „Ne-am adunat aici pentru a mulţumi pentru nenumăratele binecuvântări pe care Cerul le-a acordat de-a lungul acestor o sută de ani, care au trecut sub acea mantie de Lumină pe care Maica Domnului, începând din această Portugalie bogată în speranţă, a extins-o asupra celor patru colţuri ale Pământului. Ca exemple, îi avem în faţa ochilor pe Sfântul Francisc Marto şi Sfânta Jacinta, pe care Fecioara Maria i-a introdus în imensa mare de Lumină a lui Dumnezeu făcându-i să-l adore. De aici primeau tăria pentru a depăşi aversiunile şi suferinţele. Prezenţa divină a devenit o constantă în viaţa lor, aşa cum se arată în mod clar în insistenta rugăciune pentru păcătoşi şi în dorinţa permanentă de a rămâne lângă ‘Isus Ascuns’ în Tabernacol.” Dumnezeu ne-a creat „ca o speranţă pentru ceilalţi, o speranţă reală şi realizabilă conform stării de viaţă a fiecăruia. Cerând de la fiecare dintre noi împlinirea îndatoririlor propriei stări de viaţă, cerul pune în mişcare aici o adevărată şi pură mobilizare generală împotriva acestei indiferenţe care ne îngheaţă inima şi ne agravează miopia. Nu vrem să fim o speranţă stinsă! Viaţa poate supravieţui numai prin generozitatea unei alte vieţi… Atunci când trecem printr-un moment de cruce, El a trecut deja prin aceasta. Astfel, nu urcăm pe cruce pentru a-l afla pe Isus; El a fost cel care s-a umilit şi a coborât până la cruce pentru a ne afla pe noi şi pentru a birui, în noi, asupra întunericului răului şi pentru a ne conduce spre Lumină.” „Sub ocrotirea Mariei, să fim în lume sentinele ale dimineţii care ştiu să contemple adevăratul chip al lui Isus Mântuitorul, ce străluceşte în Ziua Învierii, şi care ştiu să redescopere chipul tânăr şi frumos al Bisericii, ce străluceşte atunci când ea este misionară, primitoare, liberă, fidelă, săracă în mijloace şi bogată în iubire.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 709, Ultimul acces: 2026-10-22 05:20:59
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
