Mesajul Excelenței Sale Martin Roos, Episcop romano-catolic de Timișoara, cu prilejul Solemnității Nașterii Domnului - Crăciunul 2006[2006-12-22]"Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu - și pe pământ pace oamenilor de bunăvoință"(Lc 2,14) - a răsunat vestirea îngerilor în Noaptea Sfântă. Unul dintre sfinții părinți spune, că mărirea lui Dumnezeu este tocmai omul întrupat, omul viu. Fiul lui Dumnezeu devine om, unul dintre noi, "asemenea nouă în toate, afară de păcat" (Rugăciunea Eucharistică IV.). Întruparea Fiului lui Dumnezeu devine evenimentul central al planului mântuitor pe care Dumnezeu l-a desăvârșit pentru noi, fiind totodată misterul central al credinței noastre creștine. Faptul că Dumnezeu devine om, rămâne pentru noi ceva de necuprins și tainic, un adevărat mister, de care ne lăsăm pătrunși și în care ne așezăm speranța de viitor.Grija, milostivirea și dragostea lui Dumnezeu față de noi, poate fi mai ușor înțeleasă prin Isus Cristos. Dumnezeu, prin întruparea Fiului său, ne fascinează din nou, atunci când din inițiativă proprie face pași și se apropie de noi. Asemenea momentului creației, și de data aceasta El este cel care face primul pas către noi, oamenii. Nu așteaptă, nu se lasă rugat, El însuși ni se face cunoscut prin Isus Cristos. Precum la început, Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa (cf. Gen 1, 26), și după ce acesta a devenit nevrednic, stricând frumusețea chipului creat, la plinirea timpurilor, prin Isus Cristos, Dumnezeu vine din nou către noi, pentru a tămădui rănile chipului dintru început, oferindu-ne o și mai mare frumusețe prin propriul său Fiu. Nu ne mai poate surprinde deci faptul, că de la acea noapte din Betleem, mărirea lui Dumnezeu cuprinde și pacea noastră pe pământ, pacea și bucuria oamenilor. "Iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul care este Cristos Domnul"(cf. Lc 2, 10,11) - au răsunat atunci cuvintele îngerilor, care au vestit păstorilor din Betleem acest mare mister și această mare bucurie. "El este mântuirea noastră!"(cf. F 4,12) - și de aceea, bucuria și salvarea noastră provin doar de la Dumnezeu. Căci omul, depinde Dumnezeu și se regăsește doar în legătura tainică ce-l leagă de Creatorul său. Acolo unde această legătura este pusă în pericol, unde este negljată sau chiar distrusă, omul se dezechilibrează în existența sa, și se prăbușește nimicitor, pierzând valoarea ființei sale. Față de mizeria, violența, ura, mânia și distrugerea care își găsesc astfel începutul, Dumnezeu cel viu, în gloria sa vestită de îngeri în noaptea sfântă a Betleemului, rămâne izvorul și garantul demnității omului. Ieslea neprietenoasă și dură, fuga și persecuția copilului, mai apoi moartea pe cruce a lui Isus Cristos, toate acestea își au rădăcinile în misterul Întrupării, în abisul fără de sfârșit al iubirii lui Dumnezeu față de om. "Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viața veșnică"(In 3,16). Această cunoaștere și încredere care ne leagă de Dumnezeu, este pentru noi încrederea mântuitoare. Căci nu există o mai mare iubire (cf. In 15,13), decât iubirea lui Dumnezeu care s-a arătat nouă și a parcurs pentru noi calea dăruirii și calea jertfirii. Să recunoaștem în aceasta calea mântuirii noastre. Acest mister al iubirii divine îl celebrăm în Noaptea Sfântă și în sărbătoarea Sfântului Crăciun. Să-i aducem lui Dumnezeu cu inimă curată mărire și laudă prin celebrarea sfintei Euharistii, împărtășindu-ne din bucuria acestui mister, prin care ne sunt dăruite și în acest an pace, har și milostivire. Tuturor celor care ascultând aceste cuvinte se împărtășesc din bucuria Nașterii Mântuitorului, le doresc Crăciun Fericit, bogat în haruri și un nou an 2007 în bucurie și pacea lui Dumnezeu. Timișoara, în Ajunul Crăciunului 2006 + Martin, episcop de Timișoara Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1104, Ultimul acces: 2026-05-31 18:17:07
|
Timp total: 0,31s...
[]:1