Biserica Ortodoxă din Albania, distrusă de comunişti, reconstruită pe credinţa în Înviere

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Biserica Ortodoxă din Albania, distrusă de comunişti, reconstruită pe credinţa în Înviere

[2017-10-29]

de Sorin Ioniţe

Am mers împreună la o biserică în ruine din Tirana. I-am rugat pe toţi să aprindă câte o lumânare şi le-am spus «Krishti Ungjall!» – Hristos a înviat!- şi toţi mi-au răspuns «Vertete Ungjall!» – Adevărat a înviat! Acesta a fost sloganul, principalul motto în aceste eforturi de reconstrucţie, spunea PF Anastasie, evocând începutul misiunii sale în Albania.
Biserica Albaniei a trecut prin momente grele de-a lungul istoriei, fiind situată la graniţa dintre Răsărit şi Apus. Apoi a fost oprimată de Imperiul Otoman şi aproape a fost răpusă de conducerea comunistă care a declarat Albania drept primul stat ateist din lume.
Potrivit site-ului oficial, Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei este compusă în prezent din Arhiepiscopia de Tirana-Durrës, condusă de PF Anastasie, şi următoarele eparhii: Mitropolia de Berati (IPS Ignatie), Mitropolia de Korca (IPS Ioan), Mitropolia de Gjirokastra (IPS Dimitrie), Mitropolia de Apollonia şi Fier (IPS Nicolae), Mitropolia de Elbasan (IPS Antonie), Mitropolia de Amantia (IPS Natanael), Episcopia de Bylis (PS Asti).
Creştinismul s-a răspândit din primele secole pe actualul teritoriu al Albaniei. Conform tradiţiei bisericeşti, Sfântul Apostol Pavel a propovăduit până în Iliria şi a înscăunat pe Episcopul Asteios (sau Asterios) în Durrës. Sfântul Asteios a primit martiriul în timpul împăratului Traian, în jurul anului 100.
Aflate la graniţa dintre Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană, teritoriile albaneze au fost împărţite între cele două, partea de nord fiind mai mult influenţată de latini. În timpul crizei iconoclaste, în anul 731, împăratul Leon al III-lea a subordonat canonic Mitropolia din Durrës Patriarhiei din Constantinopol.
În urma Schismei din 1054, unitatea teritorial-canonică a Mitropoliei din Durrës s-a păstrat. În secolul al XII-lea, separarea a avut loc prin instalarea de ierarhii bisericeşti paralele în acelaşi teritoriul canonic.
După cucerirea Albaniei de Imperiul Otoman în anul 1478, islamul s-a răspândit şi musulmanii au ajuns în scurt timp majoritari, creştinii suferind persecuţii şi prigoniri.
Prima declarare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Albaneze a avut loc în anul 1929, când Arhimandritul Visarion Iuvani a fost înscăunat mitropolit. Autocefalia Bisericii din Albania a fost recunoscută oficial abia în 12 aprilie 1937 de Patriarhul Ecumenic Veniamin I, când a fost întronizat Arhiepiscopul Hristofor Kisi.
După ce comuniştii au preluat puterea în 1944, iar la conducerea statului albanez a ajuns Enver Hoxha, Biserica Ortodoxă din Albania a devenit din nou o ţintă a represiunilor. Bisericile au fost închise de autorităţile comuniste, iar preoţii au fost aruncaţi în închisori.
Înainte de al Doilea Război Mondial, 70% din populaţia Albaniei era de religie islamică, 20% de confesiune ortodoxă, iar 10% de confesiune romano-catolică.
Arhiepiscopul Damian Kokonesi a fost arestat în 1967, la doar un an după alegerea sa, şi a murit într-una din închisorile comuniste în noiembrie 1973, la vârsta de 80 de ani.
În data de 22 noiembrie 1967 Albania a fost declarat stat ateist şi orice activitate religioasă a fost declarată ilegală. Conform statisticilor au fost distruse peste 1.600 biserici şi mănăstiri.
Refacerea Bisericii Ortodoxe din Albania a început o dată cu venirea la conducere a Preafericitului Părinte Anastasie, ca exarh al Patriarhiei Ecumenice pentru Albania, în iulie 1991.
Într-un interviu acordat pentru Trinitas TV, Preafericirea Sa a vorbit despre persecuţia din această perioadă, care a fost mult mai gravă decât în alte state comuniste.
Desigur oamenii ştiu că a existat opresiune. Dar această opresiune a fost mult diferită faţă de cea din România sau din Rusia. Acolo Biserica a fost întotdeauna vie, au existat patriarhi, Sinod, mitropoliţi, şi aşa mai departe.
La început, şi în Albania a fost la fel, în perioada dintre al Doilea Război Mondial şi anul 1967. Dar din 1967, ţara a fost declarată, oficial, stat ateist. Era o tăcere şi un întuneric desăvârşit. L-au răstignit a doua oară pe Hristos şi au crezut că au distrus credinţa, a spus conducătorul actual al Bisericii Ortodoxe din Albania.
După prăbuşirea regimului comunist din 1990, în Ţara Vulturilor mai supravieţuiau doar 15 preoţi şi trei diaconi, toţi bătrâni şi neputincioşi.
Când am ajuns la aeroport, m-a întâmpinat un mic grup de oameni. Erau câţiva preoţi bătrâni, bolnavi şi obosiţi. Am mers împreună la o biserică în ruine din Tirana.
Eu nu ştiam limba. Am întrebat pe cineva cum se spune «Hristos a înviat!». I-am rugat pe toţi să aprindă câte o lumânare şi le-am spus «Krishti Ungjall!» – Hristos a înviat!- şi toţi mi-au răspuns «Vertete Ungjall!» – Adevărat a înviat!. Acesta a fost sloganul, principalul motto în aceste eforturi de reconstrucţie.
Arhiepiscopul Anastasie a convocat în august 1991 o Adunare Naţională Bisericească la care au participat preoţi şi laici din toate episcopiile albaneze pentru refacerea instituţională a Bisericii Ortodoxe din Albania.
În iulie 1992 a avut loc ceremonia de înscăunare a noului primat, cu aprobarea Sinodului Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol şi a clerului albanez.
Arhiepiscopul Anastasie s-a confruntat cu vidul spiritual şi material lăsat în urmă de ateism. Şi-a promis să schimbe situaţia şi a început prin deschiderea unui seminar teologic destinat pregătirii viitorilor slujitori ai Bisericii. A urmat restaurarea şi construirea de biserici. Din 1991 până în prezent au fost reorganizate sau înfiinţate în Albania peste 460 de parohii.
Pentru a explica dificultatea acestei lucrări de reînviere a Bisericii Ortodoxe a Albaniei, PF Anastasie a subliniat trei particularităţi:
În primul rând, Biserica noastră a fost complet distrusă. Nu doar persecutată, ci distrusă complet timp de 23 ani.
În al doilea rând, pluralismul etnic: avem albanezi, dar şi minorităţi. Avem greci în sud, îi avem pe cei care se numesc aromâni sau vlahi, care sunt fie în contact cu România sau Grecia, fie sunt complet integraţi aici. Avem slavi, avem şi rromi. Dar încercăm să trăim toţi în comuniune.
Mai e şi un al treilea aspect caracteristic: aici ortodocşii nu sunt majoritari, ca în România. Dar nu suntem nici o minoritate micuţă, ca în Constantinopol, Alexandria, Antiohia. Suntem undeva între 22-25% din populaţie, cea mai puternică minoritate creştină.
În noiembrie 1998 Biserica Ortodoxă din Albania a fost vizitată oficial pentru prima oară de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.
În 1 iunie 2014 a fost sfinţită Noua Catedrală ortodoxă naţională din Tirana, simbol al renaşterii Bisericii Albaniei, la care a participat şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Arhiepiscopul Anastasie a participat împreună cu delegaţia Bisericii Ortodoxe din Albania în perioada 18-26 iunie 2016 la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod din Creta.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 815, Ultimul acces: 2026-10-23 16:46:02

Timp total: 0.04s...

[]:1