Mihail Kogălniceanu :: Biserica Sf. Anton - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasa > Biserici
Ortodox
Romano-catolic
Baptist
Reformat (Calvin)
Adventist
Greco-catolic
Penticostal
Crestin dupa Evanghelie
Lutheran
Biserica Evanghelica Romana
Unitarian
Martorii lui Iehova
Ortodox de stil vechi
Iudaism
Nouapostolica
Islam
Ortodox de rit vechi
Ortodox Sarb
Mormon
Armeano-gregorian
Ecumenic
Armeano-catolic
Biserica Internationala a lui Hristos
Adunarile lui Dumnezeu
Anglican
Metodist
Prezbiteriana
eXTReMe Tracker

Biserici

Biserica Sf. Anton
Mihail Kogalniceanu
 HARTA S   HARTA G   ADAUGA INFO   ADAUGA FOTO   ADAUGA MESAJ   FARA MESAJE 
Religie:Romano-catolic
Localitate:Mihail Kogalniceanu
Comună:Mihail Kogalniceanu
Judet:Constanta
Adresa:strada Tudor Vladimirescu nr. 124
Cod postal:907195
Telefon:0241... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.arcb.ro, www.mk-primaria.ro, www.cjC.ro, ct.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Anton de Padova
Detalii:Biserica Romano Catolica din localitatea Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta are hramul Sfantul Anton de Padova, sarbatorit la 13 iunie.
Dupa izvoarele de care dispunem, primele familii de germani care se stabilesc in Caramurat (numele vechi al localitatii) ar fi fost cam de 10, venite, inca din 1876, din Crasna Basarabiei, Episcopia Acherman ului, asa dupa cum scrie dr. Paul Träger in "Bilder aus der Dobrutscha" (1918) . Acesta este inceputul. A urmat apoi o perioada de inflorire si unele involutii, impuse de vitregiile timpului. Germanii, originari din Landau si Padurea Neagra, au gasit aici 300 de familii romanesti si tatarasti.
Deja in 1918, in evolutia etnica, germanii devenisera majoritari prin sporul nasterilor, numarand 875 de suflete. Dar se afirma, in schimb, ca in timpul razboiului de independenta (1877 1878) a sporit populatia tatara, odata cu mocanii, sase familii venite din Transilvania.
Ca toti cei veniti pe aceste meleaguri, si etnicii germani de religie catolica au fost improprietariti cu pamanturi, iar unii dintre ei, chiar multi, si au sporit averea prin cumparari de terenuri. Biserica si scoala au avut un rol deosebit in programul cultural si spiritual al satenilor. Aceasta localitate s-a numit Ferdinand I.
Pana in 1905, pentru predarea religiei, functiona preotul catolic. Intre 1905 1930 insa aceasta functie o preia cantorul bisericesc (dascalul) . Intre 1930 1942, Anton Söhn, care a absolvit 6 clase la Liceul "Sfantul Iosif" din Bucuresti, a predat o ora de religie pe zi si, respectiv, limba germana.
Din 1938, germanii ca si tatarii vor avea scoala proprie, functionand pe langa biserica. Scoala din spatele bisericii este construita de comunitatea germana si a fost si proprietatea Bisericii, dar, prin abuz, a fost data in folosinta scolii de stat; astfel functioneaza si in prezent cu conditia sa fie redata bisericii la finele acestui an. In ea a predat mai intai preotul paroh.
In 1940, incepe repatrierea germanilor. In Caramurat au ramas numai peste 20 de familii care au pastrat patrimoniul lor, scoala si biserica. Indeletnicirea principala este agricultura. Din aceasta comunitate au urcat treapta preotiei, pana in 1940, sapte tineri dupa absolvirea Seminarului Teologic.
Catolicii au construit, sub conducerea parohului Stefan Vilipald, inca din 1881, o mica biserica si trei chilii pentru preoti si calugari. In 1897 1898, dupa cum se vede inscris pe clanta de la usa bisericii, s a construit actuala biserica. Mare, in stil neogotic, reprezinta cea mai frumoasa cladire arhitectonica dintre toate bisericile germane din Dobrogea, prin comparatie cu cele din Cogealac, Tariverde si chiar cea din Colilia, sat care a disparut si din care a ramas numai biserica in ruina.
Biserica este compusa din naos, trei altaresi este impodobita cu statui si icoane, Calea Sfintei Cruci in lemn (armonios si viu colorata, executata de renumitul sculptor tirolez Ferdinand Stufflesser) . In antreul de sub turn se afla o placa de marmora, avand gravate numele eroilor germani din primul razboi mondial.
Dupa parintele Vilipald, in 1885, a fost numit paroh Em. Mierzaroski. Apoi au urmat: pr. Hugo Bomert, pr. Franz Paterok, pr. Polgari, din nou pr. Franz Paterok, pr. Polgari, pr. Bibila, pr. H. Overbeck, pr. St. Lauburger (preot militar) , pr. Notgez (preot militar) si iar pr. H. Overbeck pana in 1924. Apoi, pana in 1940, au fost parohi: pr. Iosif Schubert, pr. Carl Werhein, pr. Carl D'Andr, pr. Robert Lenz, pr. Bronislav Falewski, pr. Oreste Tusinschi, pr. Andrei Horn, pr. Ion Tuckscherer.
Biserica era ingrijita de un comitet parohial.
Dupa al doilea razboi mondial a urmat perioada cea mai tulbure si critica. S-au succedat ca parohi: pr. Ioan Filip (greco catolic) , Episcop Ioan Duma (franciscan, cu domiciliul fortat) , pr. Emil Hausotter (venea din Constanta) , pr. Ghiuzan Damian (franciscan) , pr. Iosif Gonciu, pr. Isidor Martinca, pr. Petru Turcanu, pr. Petru Cojan, pr. Ioan Sociu (franciscan) , pr. Anton Farcas, pr. Andrei Adam si, din 1-IV-1992 pr. Vincentiu Vochin.
Casa parohiala a fost construita in 1882 si a fost mereu locuinta preotilor parohi. Atat casa, cat si biserica sunt construite din caramida arsa aparenta.
Biserica a fost renovata dupa cutremurul din 1977, de catre pr. Petru Cojan. Gardul, cu postament de piatra si ornamente din fier, a fost construit de pr. Petru Turcanu. Pe langa cele 5 ha de teren arabil redobandit prn legea Fondului Funciar, s a dobandit, prin dezbatere succesorala cu drept de mostenire al bisericii, o casa si un teren arabil de 10 ha. Starea existenta a bisericii si a casei parohiale este in general buna, insa necesita imbunatatiri si modernizari.
Alte informatii:Cimitirul propriu este pe strada Viitorului - exista inca de la infiintarea Parohiei - inconjurat de un zid de piatra, tencuit.
Parohia Kogalniceanu are in componenta 158 familii si 418 credinciosi.
Filiale : Pantelimonul de Sus, cu 38 de familii, 127 de credinciosi, are cimitir propriu si o capela intr-o casa de chirpici; Nistoresti, cu 21 familii si 84 credinciosi; Galbiori, cu 15 familii si 57 credinciosi; N. Balcescu, 5 familii si 18 credinciosi; Dorobantu cu 4 familii si 15 credinciosi; Baltagesti, 2 familii si 6 credinciosi, ; Crisan, o familie si 2 credinciosi; Harsova, 3 familii si 7 credinciosi; I. A. S. Mihail Kogalniceanu, 5 familii si 12 credinciosi; I. A. S. Sibioara, 3 familii si 11 credinciosi; Targusor, 6 familii si 21 credinciosi; Cheia, o familie si 5 credinciosi; Gradina, 6 familii si 21 credinciosi.
Evenimente importante : in 1998 a fost celebrat, in prezenta Arhiepiscopului dr. Ioan Robu, centenarul Parohiei.
Nr. vizualizari:11972
Data ultimei vizualizari:2026-06-24 02:39:43
Data ultimei actualizări:2005-08-31 12:26:50
Data incarcarii pe sit:2005-08-31 12:26:50
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2011-07-06 Contor: 819

Vedere de ansamblu
Foto: Gabriel Avramovici