Bucureşti :: Biserica de Lemn din Timişeni

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Biserica de Lemn din Timişeni
Bucureşti

Religie:

Ortodox

Localitate:

Bucureşti

Judeţ:

Bucureşti şi Ilfov

Adresa:

în curtea Muzeul Naţional al Satului

Cod poştal:

010000

Telefon:

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresa de e-mail:

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/, www.primariaSector1.ro, www.PMB.ro, b.prefectura.mai.gov.ro, www.cjIlfov.ro, if.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Sf. Nicolae

Stil arhitectonic:

Lemn

Detalii:

Biserica din Timişeni a fost transferată în Muzeul Naţional al Satului în anul 2002, fiind la un pas de distrugere, din cauza extinderii carierei de cărbuni Pinoasa, bazinul Rovinari. Ea poartă hramul „Sfântul Nicolae” şi provine tocmai din cătunul Boncea, satul Timişeni, comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj. A fost ridicată în anul 1773 - conform anului aflat pe icoanele împărăteşti, semnate de Mihai şi Gheorghe Zugravu, icoane care au fost lucrate dupa ridicarea construcţiei - din bârne de stejar. Este printre puţinele biserici de lemn din ţară care au pictură exterioară, constituindu-se într-un martor al epocii istorice în care a fost ridicată. „Proorocii” sunt pictaţi pe peretele sudic, „Judecata de apoi”, în pridvor, pe peretele de deasupra uşii şi preoţii Barhoată şi Pupăzan, slujitori în acest lăcaş, pe pereţii absidei altarului. Pictura a fost realizată în mai multe etape: în 1773, icoanele, apoi, în 1856, pictura din altar şi între 1874-1875, restul picturii.

Alte informaţii:

Din punct de vedere planimetric, monumentul se înscrie în categoria bisericilor sală cu: altar, naos, pronaos şi pridvor deschis pe stâlpi. La interior, spaţiul este acoperit cu o boltă în leagăn. Peste pronaos se ridică turla clopotniţei, prevazută cu un foişor acoperit cu coif şi încununat cu o cruce metalică. Absida altarului are formă hexagonală, fiind decroşată simetric.
Monumentul este construit din bârne de stejar, cioplite cu securea în patru feţe şi îmbinate în coadă de rândunică. O talpă monumentală, cu capetele suprapuse la colţuri, suportă întreaga greutate a construcţiei. Aceeaşi tehnică - coadă de rândunică - este utilizată şi la îmbinarea grinzilor ce formează hexagonul absidei altarului, demonstrând abilitatea şi măiestria tehnologică a meşterilor dulgheri din Oltenia. Acoperişul în patru ape, realizat pe o şarpantă fixată doar cu ajutorul cuielor din lemn, se individualizează prin învelitoarea din şindrilă, cu streaşină largă, pentru a proteja pereţii din lemn.

Nr. vizualizări:

5754

Data ultimei vizualizări:

2026-09-26 09:39:54

Data ultimei actualizări:

2018-09-14 08:14:19

Data încărcării pe sit:

2006-07-14 06:29:51

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Vedere din faţă
Foto: Andrei Stroe

Timp total: 0.03s...

[]:1