MĂ˘nÄstirea BĂ˘rsana

Acasa > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Manastirea Barsana
Barsana

Religie:

Ortodox

Localitate:

Barsana

ComunÄ:

Barsana

Judet:

Maramures

Adresa:

kilometrul 17 al drumului judetean 186

Cod postal:

437035

Telefon:

0262... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

NU deĹŁinem adresa de e-mail...

Adresa web Biserica:

www.manastireabarsana.ro

Adrese utile:

www.episcopiammsm.ro, primaria-birsana.ro, www.cjMaramures.ro, mm.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Soborul Sfintilor 12 Apostoli

Inaltime maxima:

57m

Detalii:

MANASTIREA BIRSANA, reinfiintata in 1993, pelerinaj a treia zi dupa sarbatorirea hramului com. Barsana , jud Maramures ; 22 km SE de Sighetul Marmatiei ; amintita in 1390 pe dealul dintre vaile raurilor Iza si Casau ; cladita probabil pe locul â€śStramturaâ€ť de fii lui Sas Voda , Balc si Drag , (St. Metes , 1936) ; citata in 1739 ca ultima rezidenta episcopala a lui Gavriil , episcop greco-oriental ; in partea de rasarit a satului , existenta ca manastire in 1787 ; biserica de lemn stramutata in estul satului in 1806 , pastreaza inca arhitectura si pictura initiala a stilului popular maramuresan , (Monumente , Cluj-Napoca , 1982) ; biserica actuala din lemn , pe temelie de piatra , ridicata in 1993 pe dealurile dintre Iza si Casau , in â€śStramturaâ€ś , exact pe locul fostei Episcopii a Maramuresului , din initiativa cercului eparhial si a credinciosilor sub indrumarea preotului Gh. Urda din Barsana.

Alte informatii:

Apartinand de Episcopia Maramuresului si Satmarului (pastorita de P. S. Justinian Chira) , Manastirea Barsana se afla aproape de malul Izei, in coasta comunei Barsana (87 de kilometri de Baia Mare) , la kilometrul 17 al drumului judetean 186, orasul cel mai apropiat fiind Sighetul Marmatiei (22 km) . Biserica manastirii, aflata la cca 100 de metri de staretie si de chiliile obstii, are 57 de metri inaltime, 23 de metri lungime si 12, 5 metri latime, iar la subsolul ei se afla un frumos paraclis.
Ceea ce s-a faurit in doar cativa ani la Barsana, in inima Maramuresului, echivaleaza cu o minune a credintei rascumparatoare. Cel putin doua vetre duhovnicesti innobilau traditia locului, insa vitregia vremurilor le risipise, iar pustia verde a muntelui se intinsese deasupra, din Valea Slatinei pana-n Valea Hotarului (numita odinioara "Valea Manastirii") . Sihastria de la Parul Calugarului, datand de pe la inceputul sec. al 14-lea si repede prefacuta in manastire de obste, va fi fost stramutata, in a doua jumatate a aceluiasi veac (spre 1390, sub voievodatul lui Balcu si al lui Drag) , dincoace de Iza, in locul numit La Poduri ("Podurile Stramtorii", devenite mai apoi "Podurile Manastirii") . Vechiul asezamant monahal supravietuise pana in zorii sec. al 19-lea, cand calugarii au fost izgoniti, chiliile distruse, iar averea pradata de stapanirea straina. Dupa desfiintarea manastirii, n-au dainuit decat biserica si staretia, pe care in 1806 credinciosii din Barsana le-au stramutat chiar in vatra satului, unde se mai pot vedea si azi. Reinfiintarea manastirii era o nazuinta mai veche a barsanenilor, dar ea nu s-a putut concretiza decat dupa 1989. Inca din 1991 lemnul fusese adunat, iar in 1993 s-a sfintit piatra de temelie si s-a inceput ridicarea noii biserici, sub supravegherea parintelui Gheorghe Urda, parohul comunei. In 1994, Dumnezeu a adus-o sub cerul Maramuresului, de la Ramet, pe tanara monahie Filofteia Oltean, randuita ca stareta a noului asezamant. Fire energica si intreprinzatoare, cu simt artistic si zel ctitoricesc, Maica Filofteia a chivernisit si a vegheat, pana la cele mai marunte detalii, ridicarea intregului ansamblu manastiresc, inchinat Soborului Sfintilor 12 Apostoli (30 iunie) .
De la kilometrul 17 al drumului judetean 186, trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire; intrarea in incinta propriu-zisa se face pe sub semetul turn al clopotnitei, dincolo de care, pe mana dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer â€“ pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume.
De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre palatul staretiei, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn. Pe pajistea verde din stanga aleii se afla un altar de vara si un mic agheasmatar, iar pe dambul din dreapta, la oarecare distanta, Casa Artistului â€“ o fermecatoare vila destinata sa gazduiasca, pentru repaus si creatie, carturari si mesteri ai frumusetii sacre. Manastirea are, de altfel, atelier de pictura (pe sticla si lemn) , iar Maica Stareta insasi e pictorita de icoane.
In spatele staretiei si pe latura dinspre sosea se afla chilii, ateliere si o seama de anexe gospodaresti. Obstea numara putin peste 10 vietuitoare, tinere si pline de ravna, iar preot-duhovnic le-a fost randuit parintele Ioan Stoica (tanar teolog format la Sibiu, acum plecat temporar cu o bursa de studii in Grecia) .
Ceea ce fascineaza la Barsana, dincolo de duhul locului si de buna randuiala monahiceasca, este desavarsita unitate stilistica si simtul artistic fara gres care guverneaza intregul asezamant, pe linia unei traditii imbogatite prin evlavie creatoare, tocmai intr-o vreme cand prostul gust se intinde ca o pecingine. Intre nastrusnicia arhitectonica "ortodoxa" de la Bogdan-Voda (fosta Cuhea voievodala) , ridicata chiar in coasta vechii biserici de lemn, si cea "greco-catolica" de la Sarasau, la numai cativa kilometri distanta, puritatea liniilor de la Barsana e ca o tamada pentru ochi si pentru inima: filocalie (iubire de frumusete) mladiata in lemn! Impresia neobisnuita a vegetalului prefacut in "slava statatoare" impartaseste ochiul cu un fel de sfintenie ca de inceput de leat, iar "gura de rai" a baladei capata deodata consistenta si chip.
Nici o nota discordanta in aceasta armonie a sfinteniei cu frumusetea, in aceasta minunata sinteza de geniu taranesc si cucernicie ortodoxa: arhitectura, sculptura ornamentala si iconografia isi raspund una alteia fara monotonie, dar si fara stridenta, intr-o impartasire fireasca, integrand pana si accesoriile cele mai "umile", precum scoarta, cerga sau stejarul. Tragand la Barsana si bucurandu-te in tihna de duhul primitor al locului, ca pelerin sau doar ca simplu turist, frumusetea ti se asaza de la sine in suflet.
Maica Stareta Filofteia pare incercata discret â€“ mai in gluma, mai in serios â€“ de ispita nevinovata a Mesterului Manole ("Afla ca noi stim/Oricand sa zidim/Alta monastire/Pentru pomenire/Mult mai luminoasa/si mult mai frumoasa! ") : ne marturiseste ca, la un semn sau la o porunca, ar fi gata sa o ia de la capat, sub alt petec de cer, punand temeiul altei vetre manastiresti, fara a duce cu sine nici un capat de ata din salasul de la Barsana. E dreapta si darza, fara trufie, dar si fara falsa smerenie. Suradem cu simpatie, dar ne e greu sa ne imaginam vatra Barsanei fara veghea ei priceputa si neostenita, caci sunt oameni ce devin, pe nesimtite, una cu locul pe care-l batatoresc.
La Barsana, Ortodoxia este vrednica de traditia ei, iar sufletul romanesc rasufla spre zaristea lui mai buna. E o dovada ca inca putem raspunde vremurilor pe limba noastra, cu acea simplitate esentiala prin care credinta si fapta, feciorelnic nuntite, binemerita sa intre, cu candelele pline, in camara Mirelui dumnezeiesc.
Cucerita de frumusetea locurilor, o reputata profesoara universitara de la Paris, Yvete Cauchais, a cerut prin testament, acum cativa ani, sa fie ingropata in vatra Barsanei, ceea ce s-a si intamplat nu dupa mult timp, mormantul aflandu-se chiar pe dambul de langa biserica.
VIRTUTI SI FACILITATI ALE CIVILIZATIEI
Manastirea, pe langa virtutile ei duhovnicesti si artistice, dispune de conditii ireprosabile de cazare si masa, ingloband multe facilitati ale civilizatiei, mai ales pentru uzul oaspetilor veniti de departe: telefon, fax, computer, site pe Internet, apa curenta (inclusiv calda) , posibilitati de "hrana ecologica" etc.
Cu greu ar fi crezut cineva ca in locul spurcat de comunisti cu un put sec, unde se azvarleau mortaciunile de prin imprejurimi, avea sa se ridice nu peste multa vreme una dintre cele mai frumoase manastiri din tara!
E de la sine inteles ca vizitatorii trebuie sa fie imbracati decent, sa evite galagia si limbajul nepotrivit, sa pastreze ordinea si curatenia exemplara a locului, sa nu fumeze in incinta manastirii si sa aiba disponibilitate, macar o data pe zi, pentru slujba sau rugaciune.
Preluat din Revista Credinta, nr. 1 2003

Nr. vizualizari:

48759

Data ultimei vizualizari:

2026-06-24 19:37:17

Data ultimei actualizÄri:

2006-03-14 22:39:09

Data incarcarii pe sit:

2006-03-14 22:39:09

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Vedere de ansamblu
Foto: Bogdan Apostoaia

Timp total: 0.04s...

[]:1