Bucureşti :: Biserica Sf. Ştefan Călăraşi

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Biserica Sf. Ştefan Călăraşi
Bucureşti

Religie:

Ortodox

Localitate:

Bucureşti

Judeţ:

Bucureşti şi Ilfov

Adresa:

Calea Călăraşilor nr. 83

Cod poştal:

030612

Telefon:

021 ... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/, www.PMB.ro, b.prefectura.mai.gov.ro, www.cjIlfov.ro, if.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Constantin Carlan Ungureanu

Hram:

Sf. Ştefan, Înălţarea Domnului

Stil arhitectonic:

Brâncovenesc

Detalii:

După tradiţie, biserica ar fi fost zidită de voievodul Ştefan Racoviţă, care a domnit în Muntenia între anii 1764, februarie 7 şi 1765, august 29, Toţi istoricii menţionează drept ctitor pe Ştefan Racoviţă voievod. Desigur, toţi s-au bazat pe menţiunea din "Revista istorică" a Arhivelor Românei, I, pag. 12, care aminteşte că la 19 mai 1765, Ştefan Racoviţă închina Mitropoliei biserica domnească din Gherghiţa şi biserica Sfântul Ştefan din Bucureşti, cu tot venitul lor. Aceeaşi menţiune o face, în volumul său "Familia Racoviţă-Cehan. Genealogie şi istoric", Generalul M. Racoviţă-Cehan; menţiune publicată în 1942 de Academia Română în "Studii şi Cercetări"
În sprijinul acestei păreri, mai avem şi menţiunea făcută în "Istoria Bucureştilor", pag. 147-148, de Gh. I. Ionescu-Gion, 1899 - care aminteşte că între averile Mitropoliei din vremea păstoriei Mitropolitului Cosma I (1787-1792) , se adaugă şi douăzeci de schituri cu moşoaiele, casele, grădinile şi viile lor în afară de Bucureşti; iar în Bucureşti, avea, pe lângă alte biserici şi biserica Sf. Ştefan din Calea Călăraşilor. Această menţiune este citată din Condica nr. 5 a fondului mitropolitan şi Condica nr. 3 a Mitropoliei, p. 365, Condici ce se găsesc la Academia Română şi la Arhivele Statului.
Faţă de cele menţionate de pisania bisericii şi faţă de documentele găsite până acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Ştefan, se poate afirma că această biserică ar fi fost începută din temelie de Ştefan Racoviţă voievod în anul 1764 şi terminată de Stoica clucerul, care ar fi pus pisania deasupra uşii de intrare în biserică în anul 1768.
Biserica Sf. Ştefan, deşi simplă ca înfăţişare, totuşi este interesantă ca arhitectură, deoarece a suferit puţine transformări care să fi schimbat caracterul ei vechi. Este zidită în stil brâncovenesc, cu plan treflat, cu pridvor deschis pe coloane care susţin arcade semicirculare, cu turlă situată deasupra pronaosului în formă exterioară poligonală la care se ajunge printr-un turn hexagonal alipit de faţada de nord a bisericii.

Alte informaţii:

Biserica este din zid , învelita cu olane: data înaltarii ei este anul 1768, luna septembrie, ziua 25, de catre Stoica Clucerul, cum sta scris în pisania de piatra de la intrare. Sunt afirmatii istorice care desemneaza drept ctitor pe voievodul fanariot Stefan Racovita, împreuna cu Teodora Doamna, în anul 1764.
Dupa aceasta traditie, biserica ar fi fost zidita de voievodul Stefan Racovita, care a domnit între anii 1764, februarie 7 si 1765, august 29. Toti istoricii mentioneaza drept ctitor pe Stefan Racovita voievod. Desigur, toti s-au bazat pe mentiunea din „Revista istorica” a Arhivelor României, I, p. 12, care aminteste ca la 19 mai 1765, Stefan Racovita închina Mitropoliei, biserica domneasca din Gherghita si biserica Sfântul Stefan din Bucuresti, cu tot venitul lor. Aceeasi mentiune o face, în volumul sau, Generalul M. Racovita-Cehan, "Familia Racovita-Cehan. Genealogie si istorie", publicata în 1942, de Academia Româna, în „Studii si cercetari”.
Fata de cele mentionate de pisania bisericii si fata de documentele gasite pâna acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Stefan, se poate afirma ca aceasta biserica ar fi fost începuta din temelie de Stefan Racovita Voievod în anul 1764 si terminata de Stoica Clucerul, care ar fi pus pisania deasupra usii de intrare în biserica în anul 1768. O cercetare mai atenta ar clarifica persoana adevaratului ctitor al bisericii.
Lacasul a fost reparat un an mai tarziu dupa cutremurul din 1838, in urma incendiului de la 1947 in care a ars, in 1915-1916 datorita deciziei Comisiei Monumentelor Istorice, in 1942 de catre arh. E. Chefneaux si dupa cutremurul din 1977.
Desi este o biserica mica, este deosebit de atragatoare prin arhitectura. Are un plan triconc, folosit la majoritatea bisericilor din secolul al XVIII-lea. La clopotnita se ajunge pe o scara in spirala inglobata turnuletului de pe fatada de nord, cu acces din exterior. Turnul-clopotnita este unul dintre putinele exemplare pastrate in forma originara (un tamburs in exterior, cu colonete subtiri pe muchii si cinci arce deasupra ferestrelor alungite) .
Pridvorul are trei arcade frontale, sprijinite pe coloane din caramida, pe piedestaluri. Pe partea superioara a fatadelor sunt pictate icoane cu sfinti dupa modelul bisericii Stavropoleos (repictate in 1907) . Spalata dupa 1989, pictura initiala se mai pastreaza in cateva fragmente in pridvor.
În interior, peste vechile fresce, s-a executat pictura ce se vede azi, în 1886, în ulei, de catre pictorul Tache Ionescu – elev al scolii lui Gheorghe Tattarescu. Aceasta pictura s-a spalat în anul 1897, tot de pictorul Tache Ionescu, apoi, în 1907 si în timpul pastoriei preotului Ion Bojogescu, în anul 1952, când s-a descoperit numele pictorului Tache Ionescu, sub pictura din dreapta naosului, la Deisis, la prima strana de perete.
Valoarea acestei biserici, monument istoric, se reflecta si în pictura exterioara din cele 30 de medalioane, în care sunt zugravite, pe lânga patriarhii Vechiului Testament, prooroci, apostoli, îngeri, si chipuri din cultura clasica – sibile si filosofi antici: Sibila Delfica, Persica, Platon si Aristotel, - lucru mai rar întâlnit în tara noastra, ca în bisericile: Voronet, Vatra Moldovitei, Humor, paraclisul Episcopiei din Râmnicu-Vâlcea, Mirauti din Suceava, biserica din Spineni-Olt, satul Vineti.
Fresca din aceste medalioane a fost acoperita în 1922, de pictorul Popescu Mollda, cu aceleasi figuri, în tempera, lasând câteva medalioane originale. Motivele în culori de la întreaga cornisa si de la arcadele pridvorului au fost refacute în 1922, dar ploile si vremea rea au scos la lumina frescele de la arcadele pridvorului.
Dintre ornamentele de piatra ce înfrumusetau aceasta biserica, se mai pastreaza un ornament floral sapat în piatra, încrustat în zidul exterior de la Sf. Altar si absida de la nord. Dintre sculpturile în lemn, se mai pastrau usile împaratesti, usile laterale ale tâmplei, jetul arhieresc si Crucea de pe catapeteasma. Ele au fost ridicate în 1916 de catre comisia Monumentelor Istorice si depuse în vreun muzeu, necunoscut de noi pâna astazi.
Icoanele împaratesti si Sf. Stefan, ferecate în argint (metal argintat) în 1809 si 1811, sunt originale, zugravite de Radu Zugravul, la zidirea bisericii.
In curtea bisericii se afla casa parohiala cu parter si etaj, construita in anii '30, prea mare comparativ cu lacasul de cult.

Cod Monument:

B-II-m-A-18368

Nr. vizualizări:

14531

Data ultimei vizualizări:

2026-09-28 17:12:36

Data ultimei actualizări:

2026-07-24 15:28:12

Data încărcării pe sit:

2006-03-19 09:03:50

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2011-05-24
Aparat: NIKON E8800
Contor: 184

Vedere din lateral
Foto: Constantin Banciu

Timp total: 0.92s...

[]:1