Bucureşti :: Biserica Sf. Sofia Floreasca - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Biserica Sf. Sofia Floreasca
Bucureşti
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   CITEŞTE MESAJ 
Religie:Ortodox
Localitate:Bucureşti
Judeţ:Bucureşti şi Ilfov
Adresa:Calea Floreasca nr. 216
Cod poştal:014472
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail: @gmail.com
Adrese utile:www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/, www.PMB.ro, b.prefectura.mai.gov.ro, www.cjIlfov.ro, if.prefectura.mai.gov.ro
Preot:Toader Eduard Valentin, Boboescu Eugen, Boboescu Valentin
Hram:Sf. Sofia, Sf. Nicolae
Detalii:Putini locuitori ai Bucurestiului cunosc istoria acestui oras, si putini sunt aceea care stiu ca numeroase cartiere situate catre marginea actuala a orasului erau in secolele trecute asezari rurale. In aceasta situatie se afla actualul cartier Floreasca, situat in partea de nord-est a orasului si care a fost pana la inceputul secolului trecut un sat cunoscut in documente cu numele de Floresti, apoi Floreasca, sau Floresti de pe Colentina. Din documente rezulta ca in sec. al XVI-lea, satul Floresti de pe Colentina era un sat foarte mare; la 29 mai 1608 existau trei sate cu acest nume; Florestii de Jos unde se afla Manastirea Cernica; Florestii de Mijloc si Florestii de Sus, foarte probabil cartierul Floreasca de astazi.
Satul Floresti dateaza din secolul al XVI-lea la o data greu de precizat. In vremea domniei lui Mihai Viteazul, satul “a fost o mostenire a lui Radul Captari” primita de la tatal sau, Captar sau Captare, fost diac si logofat al cancelariei domnesti, in vremea domniei lui Neagoe Basarab. Este foarte probabil ca o parte a mosiei Floresti sa fi ramas in stapanirea familiei Captare (devenita Captariul) ; La 3 febr. 1619 este amintit Radu Captariul “din Floresti, langa Bucuresti”.
Prima schimbare notabila in soarta proprietatii s-a petrecut inainte de 1 septembrie 1667, cand Stefan, egumenul manastirii ”Gradistea a Cernicai vornicul”, marturisea ca, inainte de aceasta data, postelnicul Serban Cantacuzino (viitorul domn dintre anii1678-1688) cumparase o suprafata de mosie “la Floresti dupa apa Colentinii din judetul Elfov” de la Cernica vornicul, nepotul de fiu al lui Cernicamare vornic.
In secolul al XVIII-lea a aparut o alta familie Florescu, proprietara a unei parti a mosiei Floresti. Este vorba de Caliarh Florescu, constituita din urmasii lui Pantaleon Caliarhi, protomedicul lui Constantin Brancoveanu, care s-au inrudit prin femei cu familia Florescu. Vom insista putin asupra acestei probleme intrucat reprezinta interes pentru istoria bisericii monument istoric din Floreasca. Pantaleon Caliarhi (Caliarhos) a fost grec, originar din insula Hios, medic de cariera. Venit in Tara Romaneasca, a intrat in slujba lui Constantin Brancoveanu si va muri in 1725. Fiul lui s-a numit Antonie sau Antonache, care la o data necunoscuta se casatoreste cu Ancuta, fiica lui Istratie Florescu postelnic, care era var cu Constantin Brancoveanu. Din acesta familie boiereasca se vor ridica numerosi dregatori si oameni politici. Antonachi Caliarh – Florescu a fost mare clucer (1736) si apoi mare ban – cea mai mare functie din divanul domnesc – ianuarie 1742 – ianuarie 1744. Va muri in 1748 fiind ingropat la manastirea Sfantul Ioan grecesc (unde este CEC-ul de astazi) foarte probabil alaturi de tatal sau. Deosebit de importanta este stirea cronicarului grec Chesasrie Daponte, care aminteste ca in anul 1738 - in vremea razboiului ruso-turc – pasa Soliman a fost gazduit in casele lui Antonachi vel clucer de la Colentina care aveau si un chiosc spre lac, adica exact unde este situata biserica Floreasca de astazi. Din aceasta stire rezulta ca boierul avea case mari si luxoase de indata ce puteau fii utilizate ca resedinta pentru gazduirea dregatorilor Portii care veneau in capitala Tarii Romanesti. Aceste case au disparut. Amintirea prezentei proprietati si casei banului Antonache Florescu in aceasta regiune se pastreaza in strada ce-i poarta numele si astazi – str. banul Antonache, situata perpendicular pe str. G. Calinescu.
Se intelege de la sine ca banul Antonache trebuia sa aiba in preajma acestor case boieresti si o biserica-paraclis. Problema este daca el a construit acesta biserica sau a mostenit-o. Retinem insa ca la 1738 existau pe mosia Floresti case boieresti si desigur si o biserica-paraclis a familiei Florescu.
Biserica din Floreasca este un valoros monument de arta din secolul al XVIII- lea al carei istoric este foarte putin cunoscut din lipsa de izvoare. Prima stire despre existenta unei biserici in acest sat dateaza din 22 noiembrie 1635, cand apare ca martor “popa Micul ot Floresti”. Biserica din acesta vreme va fi fost, fara indoiala, un modest lacas de lemn asa cum existau in zona de campie.
Biserica de zid, existenta astazi, este greu de datat cu precizie intrucat nu se mai pastreaza pisania; biserica exista desigur la 1738 cand sunt amintite casele lui Antonache Calioarh-Florescu, al caror paraclis era. Este foarte probabil ca biserica sa fie mai veche si Antonache s-o fi mostenit de la familia Florescu a sotiei sale. Aceasta constatare se bazeaza nu numai pe aspectul bisericii, incadrat de unii cercetatori in stilul brancovenesc, dar si pe un fapt neobservat inca, si anume: la Muzeul de Arta al Romaniei se afla o candela de argint, de provenienta necunoscuta, pe care este gravat numele donatorului “Istratie Florescul”, candela datata de specialisti la circa 1708.
Problema datarii bisericii ar fi fost rezolvata daca s-ar fi pastrat bine portretele ctitorilor. In 1927 au fost vazute de G. D. Flosercu, care a descifrat pe peretele din stanga sau din dreapta intrarii in pronaos pe Istratie Florescu postelnicul cu sotia sa si fiica sa devenita mai tarziu sotia lui Antonache Caliarh-Florescu, fie acesta din urma cu sotia sa, Ancuta Florescu, fiica lui Istratie. Pe celalalt perete ar putea fi marele vornic Ionita Florescu cu sotia sa Anica Ghica, restauratorii bisericii in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. Nu trebuie uitat ca in 1738 a fost un mare cutremur, dupa care acest Ionita vornicul a putut fi considerat de urmasi drept ctitorul bisericii Floreasca.
De la aceasta data pana in anul 1912-1913 biserica Floreasca se deterioreaza si curgerea timpului isi lasa adanc amprenta asupra constructiei incat in anul 1916 biserica ruinata a fost vizitata de arhitectul D. Traianescu care concluzioneaza ca biserica are caracteristici ale veacului al XVIII-lea si face un apel la autoritati si locuitori ca biserica sa fie restaurata.
In anul 1926 arhitectul Paul Smarandescu face relevee si documentatia necesara si cu ajutorul lui G. M. Negroponte, presedinte al S. N. I. C. , biserica a fost restaurata. Lucrarile se suspenda in anul 1932 din lipsa de fonduri.
Incepand cu anul 1981 pana in anul 1987 au loc lucrari de reparatii la imprejmuire, la clopotnita, sub zidire cu scoaterea egrasiei pe orizontala, spalarea si restaurarea picturii, refacerea catapetesmei in stilul bisericilor brancovene cu concursul pictorului restaurator Cornel Boambes, iar intre anii 1992-1993 cu sprijinul pictiorului Dan Broscauteanu s-a refacut catapeteasma actuala din zid lambrisat si stucatutra de asemenea in stilul bisericilor brancovene, preot fiind Pr. Eugen Boboiescu.
Dl. Razvan Teodorescu vizitand biserica in timpul lucrarilor de restaurare a picturii o considera o opera post-brancoveneasca, a lui Dinu zugravul de la mijlocul sec. XVIII- lea.
Cod Monument:B-II-m-B-18735
Nr. vizualizări:22563
Data ultimei vizualizări:2026-09-28 02:44:06
Data ultimei actualizări:2018-10-04 13:04:00
Data încărcării pe sit:2006-05-16 12:23:51
Nr. Mesaje:2
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2019-03-14
Aparat: Canon Canon PowerShot SX170 IS
Contor: 193

Vedere de ansamblu
Foto: Constantin Banciu